PressCode

Bustul reformatorului Turciei Kemal Ataturk la Constanța, un demers diplomatic de imagine

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp

Turcia a aniversat pe 29 octombrie, 100 de ani de la înființarea Republicii, succesoare a Imperiului Otoman. Turcia modernă are la origini reformele părintelui său, Mustafa Kemal Ataturk, care au condus la laicizarea societății. Noua politică a lui Ataturk a constituit o ruptură radicală față de statul predecesor, Imperiul Otoman, aflat în plin declin la începutul secolului XX. Cu această ocazie, vineri, 10 octombrie, în Parcul Arheologic Constanța, a fost dezvelit bustul lui Mustafa Kemal Ataturk la inițiativa statului turc, prin ambasada și consulatul turc de la Constanța, cu sprijinul Primăriei și a Consiliului Județean Constanța.

Mustafa Kemal Ataturk a instituit o serie de reforme de occidentalizare prin care Turcia s-a desprins de trecutul său otoman. Reformele lui Ataturk au vizat mai multe domenii precum: cel juridic, prin crearea codului civil și a codului penal, domeniul social, domeniul lingvistic, prin înlocuirea alfabetului arab cu alfabetul latin, domeniul economic. În același registru, drepturile femeilor au fost sporite și s-a promovat egalitatea femeii cu bărbații. Astfel, reformele lui Kemal Ataturk au condus la schimbări sociale, politice și religioase, modernizând Turcia și promovând un stil de viață occidental.

Cu toate acestea, se pune întrebarea, regimul actualului președinte  Recep Tayyip Erdogan tinde să schimbe paradigma politicii predecesorului său, reformatorul Ataturk? Propunem să analizăm evenimentele din ultima perioadă care vorbesc de la sine.

În această săptămână, s-a împlinit o lună de la atacul grupării Hamas care a fost lansat din Fâșia Gaza în Israel. Acest atac a debutat prin lansarea a 5000 de rachete din Fâșia Gaza spre Israel și prin pătrunderea a peste 3000 de militanți palestinieni în zona dintre Gaza și Israel. Acțiunea a surprins întreaga lume prin proporțiile sale. Noua strategie a Hamas a fost pregătită îndelung dar, fără sprijin extern, nu ar fi putut avea loc. Din analizele făcute până acum reiese că Iranul este principalul aliat al Hamas. Au urmat reacții în toată lumea arabă. Dar neașteptată și ieșită din contextul politic internațional de până acum a fost poziția președintelui Erdogan în timpul unui meeting propalestinian organizat la Istanbul cu doar o zi înainte de centenarul republicii laice turce.

Președintele a șocat spunând: ,,Israelul comite în mod deschis crime de război de 22 de zile, dar liderii occidentali nici măcar nu pot cere Israelului o încetare a focului, cu atât mai puțin să reacționeze la aceasta”,, Israel, te declarăm în fața lumii criminal de război. Israel, voi sunteţi ocupanţii, invadatorii. Bineînţeles, fiecare ţară are dreptul să se apere, dar unde este dreptatea? Ceea ce se întâmplă în (Fâşia) Gaza nu este autopărare, ci un masacru. Hamasul nu este o grupare teroristă, este o grupare de eliberatori care-şi apără pământul”  „Întreb Occidentul: veţi crea o nouă atmosferă de cruciadă împotriva Semilunei?”

În acest context ne putem întreba ce l-a determinat pe președintele Turciei să facă aceste afirmații… Însă istoria celor trei state ne indică faptul că Turcia a avut o relație de colaborare mai prosperă în ultimii zece ani cu Iranul, după impunerea embargoului, decât cu Israelul.

,,Partidul Islamist Justiție și Dezvoltare (AKP) al lui Erdogan a stabilit legături strânse cu regimul iranian, în ciuda tulburărilor politice dintre Ankara și Teheran. În 2014, Erdogan i-a spus liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, că Iranul este ca o „a doua casă” pentru el. Fostul vicepremier al lui Erdogan, Beşir Atalay şi şeful serviciilor de informaţii din Turcia, Hakan Fidan, au legături strânse cu regimul iranian. Deși Erdogan și unii dintre liderii săi de partid au stabilit relații personale cu conducătorii iranieni, Turcia și Iranul continuă să susțină diferite partide în război și grupuri politice și armate din Siria, Irak, Yemen, Liban, regiunea Caucaz și în alte părți, menționează Amos News.

În contextual actual relațiile dintre Turcia și Israel sunt tot mai complicate. Deși Turcia a fost prima țară islamică care a recunoscut statul evreu Israel, aceste două state au avut întotdeauna relații schimbătoare. Printre momentele tensionate se numără: ocuparea canalului Suez de către Israel, ocuparea Ierusalimului de către Israel și recunoașterea statului Palestina de către Turcia. Aceste evenimente au avut ca și răspuns retragerea diplomaților turci din Israel și suspendarea relațiilor bilaterale. În ciuda acestei relații încordate, anul trecut Turcia și Israel au decis să reia relațiile diplomatice, acestea convenind să își numească reciproc ambasadori pe teritoriile lor. Din păcate, această situație nu a rezistat mult timp, astfel că după discursul propalestinian al președintelui turc Erdogan,  Ministrului de Externe al Israelului, Eli Cohen, a anunțat prin intermediul rețelei de socializare X, că le-a ordonat diplomaților israelieni să plece din Turcia. 

Dar ce semnificație au aceste declarații pentru România? Turcia și România sunt două state membre NATO ce au o poziționare cheie care contribuie la securitatea și dezvoltarea continuă a zonei dintrei Balcani și Marea Neagră. Relațiile dintre România și Turcia sunt foarte bune. Astfel, România a sprijinit ferm aderarea Turciei la Uniunea Europeană, iar Turcia a fost primul partener comercial al României din afara UE. Toate acestea au avut ca rezultat semnarea unui Parteneriat Strategic între România și Turcia în anul 2011. ,, Decizia de stabilire a unui Parteneriat Strategic a avut la bază relațiile bilaterale foarte bune, dialogul politic intens, precum şi interesele comune ale celor două ţări, la nivel bilateral, regional şi internațional. Planul de acțiune al Parteneriatului Strategic, semnat la 14 martie 2013 de miniștrii afacerilor externe, asigură dimensiunea practică a cooperării și dezvoltă direcțiile de acțiune convenite prin Declarația comună”,  se menționează pe site-ul MAE.

În prezent, relația dintre Turcia și Uniunea Europeană s-a înrăutățit. Turcia a obținut statutul de țară candidată la UE în anul 1999. Procesul de aderare a fost stopat în iunie 2018. Consiliul European afirmă pe propriul site că în urma regreselor continue înregistrate de Turcia în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, negocierile de aderare UE-Turcia se află într-un punct mort din iunie 2018. Într-un astfel de context geopolitic amplasarea statuii reformatorului Kemal Ataturk la Constanța pare doar un recurs la istoria Turciei!

Citește și