Marea Neagră nu este doar o resursă naturală vitală, ci și un motor de dezvoltare economică pentru România și întreaga regiune. Într-un context marcat de presiunea activităților umane, schimbările climatice și nevoia tot mai mare de oportunități economice, cercetarea și mediul de afaceri își unesc eforturile pentru a găsi soluții sustenabile. În acest cadru s-a desfășurat cel de-al patrulea atelier Living Lab, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța (INCDM) și de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar.
Creștere Albastră – conceptul european aplicat la Marea Neagră
Noțiunea de Blue Growth (creștere albastră) a apărut în 2012, odată cu strategia lansată de Comisia Europeană. Aceasta a fost gândită ca un plan pe termen lung pentru a sprijini creșterea economică sustenabilă în sectoarele maritime. UE consideră oceanele și mările „motoare de dezvoltare” insuficient exploatate, cu un potențial uriaș de inovare și creare de locuri de muncă.
Strategia identifică domeniile-cheie în care Blue Growth are cel mai mare impact:
- transport maritim și porturi eficiente;
- acvacultură și pescuit sustenabil;
- turism costier și maritim;
- energie regenerabilă offshore (eoliană, valuri, maree);
- biotehnologie marină, cu aplicații în medicină, alimentație și cosmetice.
Aplicată la Marea Neagră, înseamnă valorificarea responsabilă a resurselor economice – de la potențialul portului Constanța, cel mai mare din bazin, până la turism, acvacultură și energie verde – totul cu respectarea echilibrului ecologic.
România și potențialul Blue Growth
În România, conceptul are implicații directe:
- Portul Constanța generează aproape 60% din traficul maritim național și este un nod logistic strategic pentru transportul european și internațional.
- Dobrogea deține unul dintre cele mai ridicate potențiale de energie eoliană din Europa, inclusiv proiecte offshore aflate în fază de analiză.
- Turismul litoral rămâne un sector cu impact major în economie, dar are nevoie de măsuri sustenabile pentru a nu afecta ecosistemele costiere.
- Acvacultura și pescuitul responsabil pot contribui la securitatea alimentară și la diversificarea economiei locale.
Rolul Institutului „Grigore Antipa”
INCDM „Grigore Antipa”, fondat în 1970 la Constanța, este principalul centru de cercetare marină din România. Institutul derulează studii privind biodiversitatea marină, monitorizarea calității apei, impactul poluării asupra ecosistemelor și dezvoltă strategii pentru utilizarea durabilă a resurselor marine. Expertiza acumulată este esențială în formularea politicilor naționale și europene privind mediul marin.
GeoEcoMar – partener strategic
GeoEcoMar completează activitatea Antipa prin studii asupra proceselor geologice și ecologice din Marea Neagră, Dunăre și Delta Dunării. Cu centre regionale la Constanța și Galați, institutul sprijină implementarea unor soluții durabile pentru zonele costiere și fluviale.
Living Labs – spații de dialog și soluții
Atelierele Living Lab, ajunse la a patra ediție, sunt platforme unde cercetătorii, antreprenorii și autoritățile locale colaborează pentru a găsi soluții practice. Ele depășesc barierele sectoriale și pun accent pe aplicarea directă a concluziilor în comunități. Un obiectiv important este integrarea rezultatelor în politici publice: reglementări pentru pescuit, acvacultură sau protecția zonelor costiere.
Proiectul BRIDGE-BS și finanțarea europeană
Evenimentul face parte din proiectul BRIDGE-BS, finanțat prin programul Horizon 2020, cel mai mare instrument de sprijin pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene. Proiectul urmărește să creeze o rețea de cunoștințe și soluții pentru creșterea rezilienței socio-ecologice a Mării Negre, dar și pentru a consolida competitivitatea economică a regiunii.
