Risipa alimentară este una dintre cele mai mari probleme ale lumii moderne, iar Europa nu face excepție. Conform Comisiei Europene, în anul 2022 au fost generate 59,2 milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce înseamnă aproximativ 132 de kilograme de alimente aruncate pentru fiecare locuitor al Uniunii Europene. Mai mult de jumătate din această cantitate – 54% – provine chiar din gospodăriile populației, ceea ce înseamnă că schimbarea comportamentului de consum poate avea un impact uriaș.
Ce înseamnă risipa alimentară?
Risipa alimentară include totalitatea alimentelor care ar fi putut fi consumate, dar sunt aruncate din diverse motive. Multe produse alimentare ajung la gunoi din cauza cumpărăturilor făcute fără planificare, a confuziei dintre etichetele „expiră la” și „a se consuma de preferință înainte de” sau din cauza standardelor estetice impuse fructelor și legumelor de pe raft. Chiar și în restaurante apar pierderi considerabile, din cauza porțiilor prea mari sau a lipsei de sisteme de recuperare a surplusului.
Țări din Europa care au reușit să reducă risipa alimentară
Franța este considerată un model în acest domeniu, fiind prima țară care a adoptat o lege ce interzice supermarketurilor să arunce alimentele nevândute. Acestea sunt obligate să le doneze către bănci de alimente sau organizații caritabile, ceea ce a dus la creșterea redistribuirilor alimentare cu peste 22% în doar doi ani. Italia a ales o abordare diferită, oferind stimulente fiscale companiilor și restaurantelor care donează alimente, ceea ce a dus la colectarea a peste 100.000 de tone de produse alimentare într-un singur an.
Danemarca se remarcă prin soluții digitale și comerciale inovatoare. Aici a fost lansată aplicația Too Good To Go, ulterior extinsă în peste 17 țări, care permite cumpărarea la preț redus a alimentelor rămase la sfârșitul zilei în restaurante și magazine. De asemenea, în Copenhaga există magazine fizice dedicate exclusiv vânzării de produse salvate de la aruncare, ceea ce a contribuit la reducerea cu peste 25% a risipei alimentare în ultimii ani.
România – de la problemă la acțiune
Și România începe să recupereze teren. Potrivit estimărilor oficiale, gospodăriile românești aruncă anual aproximativ 1,35 milioane de tone de alimente, ceea ce echivalează cu circa 70 de kilograme de pierderi pe cap de locuitor. Dacă adăugăm retailul, HoReCa și producția agricolă, cantitatea totală de alimente irosite în România se apropie de 2,2 milioane de tone anual, adică peste 6.000 de tone aruncate în fiecare zi.
Cu toate acestea, apar tot mai multe soluții. Rețeaua Banca pentru Alimente colectează surplusul de la companii și îl distribuie către persoanele vulnerabile, salvând peste 5.000 de tone de produse doar în 2023. Inițiativa Food Waste Combat din Cluj-Napoca desfășoară campanii educaționale pentru tineri și restaurante, iar aplicații precum Bonapp și Too Good To Go sunt deja active în marile orașe, ajutând restaurantele și magazinele să vândă surplusul în loc să îl arunce.
Cum putem reduce risipa alimentară în viața de zi cu zi?
La nivel individual, schimbări mici produc rezultate mari. Dacă fiecare familie europeană ar evita aruncarea alimentelor cumpărate, s-ar economisi miliarde de euro anual, pentru că valoarea estimată a alimentelor comestibile irosite în UE depășește 132 de miliarde de euro. O simplă planificare a meselor săptămânale, verificarea frigiderului înainte de cumpărături sau depozitarea corectă a alimentelor pot reduce considerabil pierderile.
Concluzie
De la legislația strictă din Franța, la inovațiile digitale din Danemarca și până la inițiativele locale în creștere din România, Europa demonstrează că risipa alimentară poate fi combătută prin măsuri coordonate. Schimbarea începe din gospodăria fiecăruia, dar este susținută de politici publice și tehnologii moderne.
Pentru informații și resurse oficiale, poți consulta:
Comisia Europeană – Food Waste
