Un raport publicat luni, de ministrul Educației, Daniel David, scoate la iveală problemele grave care se confruntă învățământul, elevii, părinții, dar și societatea românească.
Educaţia este ineficientă în învăţământul preuniversitar, generând absolvenţi cu o calitate slabă a competenţelor, abandon şcolar mare şi analfabetism funcţional crescut, aspecte care devin risc de securitate naţională, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.
“Învăţământul preuniversitar obligatoriu – preşcolar, primar, gimnazial, liceal – trebuie să transfere, prin educaţie, cele opt competenţe cheie, prin care absolvenţii să devină buni specialişti, buni cetăţeni şi oameni satisfăcuţi de propria viaţă.
Cele opt (8) competențe cheie sunt: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.
Educația antepreșcolară trebuie generalizată pentru a asigura prerechizitele necesare învățământului obligatoriu. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a , respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competențelor, dar și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea – lucru considerat până acum esențial mai ales pentru învățământul superior –, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare pe tot parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere” se arată în raport.
Un procent prea mare de absolvenți nu asimilează eficient competențele cheie în relație cu conținutul programelor și/sau în relație cu utilizarea conținutului programelor în viața cotidiană, ceea ce devine un risc de securitate națională.
La nivelul învățământului liceal, analfabetismul funcțional față de conținutul predat atinge valori de peste 46% în matematică. La nivelul învățământului gimnazial (clasa a VIII-a), se observă în ultimii patru ani (2019-2023) o îmbunătățire la matematică (locul 19 din 44 de țări), dar și un regres la științe (biologie, fizică, chimie), unde ocupăm penultima poziție în Uniunea Europeană, mai arată sinteza.
Analfabetismul funcțional la matematică (numerație) crește de la 25% la clasele primare, la 36% la clasele gimnaziale și ajunge până la 46% la nivel de liceu, susține raportul ministrului Educației.
Testele PISA arată că elevii români (la 15 ani) au probleme să înțeleagă ceea ce citesc (aprox. 42%), să facă conexiuni matematice (aprox. 49%) și să înțeleagă corect și științific fenomene familiare (44%), în general, aflându-ne pe penultimul loc în Uniunea Europeană .
