În fiecare an, pe 26 septembrie, lumea marchează Ziua Mondială a Contracepției, o campanie internațională menită să crească gradul de conștientizare și să asigure accesul la informații corecte privind planificarea familială. Obiectivul central: fiecare persoană să își poată alege metoda contraceptivă potrivită, adaptată stilului de viață, stării de sănătate și planurilor de viitor.
Contracepția modernă nu este doar un mijloc de prevenire a sarcinii, ci și un factor de reducere a mortalității materne și infantile. Pilulele hormonale, spre exemplu, pot aduce beneficii suplimentare precum reglarea ciclului menstrual, diminuarea durerilor și chiar reducerea riscului de cancer ovarian și endometrial (OMS).
Contracepția în lume și în România
Datele Națiunilor Unite arată că nevoia globală de planificare familială a crescut de la 0,7 miliarde de femei în 1990 la peste 1,1 miliarde în 2021. Astăzi, 78% dintre femeile de 15–49 de ani care doresc să evite o sarcină folosesc o metodă modernă, însă peste 250 de milioane rămân fără acces la astfel de soluții (UNFPA).
În România, aproximativ 70% dintre cuplurile căsătorite sau aflate în uniune consensuală folosesc o metodă contraceptivă. Totuși, nevoia neacoperită rămâne ridicată – 26,5% dintre femeile aflate la vârsta fertilă nu au acces la o metodă modernă de contracepție (INSP).
Metode contraceptive și eficiența lor
Metodele variază de la cele cu eficiență ridicată și durată lungă (sterilet, implanturi, sterilizare) la cele care necesită utilizare regulată (pilule, plasturi, injecții, inel vaginal). Prezervativul rămâne esențial, fiind singura metodă care protejează și împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV și chlamydia.
Pentru adolescenți și tineri, accesul la informații corecte și educația sexuală sunt decisive. Raportul HBSC 2021/2022 arată că România are una dintre cele mai ridicate rate de utilizare a prezervativului la vârsta de 15 ani, peste media europeană. Totuși, un sfert dintre băieți și o treime dintre fete nu folosesc protecție eficientă, ceea ce sporește riscul de sarcini nedorite și infecții.
Sarcinile la adolescente – o problemă majoră
România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale sarcinilor la adolescente din Europa. În 2024, aproape 1 din 10 copii născuți a avut o mamă minoră, ceea ce reflectă vulnerabilitatea acestei categorii și lipsa accesului constant la educație și planificare familială (INS, 2024). Consecințele sunt multiple: riscuri medicale, abandon școlar, limitarea oportunităților educaționale și dificultăți economice.
Concluzie
Contracepția modernă este un drept, nu un privilegiu. Accesul la metode sigure, sprijinul din partea medicilor și educația sexuală adaptată vârstei pot schimba radical sănătatea publică și viitorul tinerilor.
Mesajul campaniei rămâne clar:
Informează-te, alege metoda potrivită pentru tine și folosește-o corect, de fiecare dată.
Resurse utile:
